Mergînd la braţ cu vîntul
Zăresc un chip iubit în sine
Si sar,alerg din depărtare
Ca sa-l opresc la mine
Sărindu-mi glasul înainte
Strigînd la el înaripat
O,stai...iubire !
Udă-mi dorul însetat
Privirea lui îmi spuse totul
Ca niciodată,rece si străină
Oare m-a uitat ?
Nu...fiind nebună după el
Iar l-am confundat...